ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ
La modul general, asigurările de garanții reprezintă soluții financiare pentru companiile interesate să participe la achiziții publice sau interesate să ofere garanții contractuale, fără a bloca fonduri bănești pe durata licitațiilor sau a contractelor.
Altfel spus, reprezintă o plasă de siguranță între anumite promisiuni făcute și certitudinea îndeplinirii acestora.
Există mai multe tipuri de asigurări de garanții:
- garanția de bună execuție;
- garanția de participare la licitație;
- garanția de mentenanță;
- garanția de bună plată;
- garanția de returnare a avansului;
- garanția privind sumele reținute.
Documente necesare
- Documente juridice și de identificare
- Cererea-chestionar completată, semnată și ștampilată (pusă la dispoziție de brokerul sau compania de asigurări);
- Certificatul de Înmatriculare al societății (copie);
- Actul constitutiv actualizat și, după caz, acordul de asociere (dacă participați în asociere la licitație);
- Autorizații/licențe de funcționare specifice domeniului de activitate, dacă este cazul.
- Documente financiare
Asigurătorii au nevoie de aceste documente pentru a evalua riscul de neplată:
- Bilanțurile contabile și conturile de profit și pierdere (P&L) pe ultimii 2-3 ani;
- Balanța de verificare pe ultima lună încheiată;
- Certificatul de atestare fiscală (care arată lipsa datoriilor la bugetul de stat).
- Documente specifice contractului
În funcție de tipul garanției pe care o solicitați, veți adăuga:
Pentru Garanția de Participare la Licitație:
- Copia fișei de date și numărul anunțului din SICAP/SEAP.
Pentru Garanția de Bună Execuție / Avans / Mentenanță:
- Contractul semnat cu beneficiarul/achizitorul și procesul-verbal de predare-primire (dacă lucrările au început).
Întrucât fac parte din categoria instrumentelor de garantare eligibile și prevăzute în legislația achizițiilor publice, asigurările de garanții reprezintă o alternativă rapidă și de preferat scrisorilor de garanție bancară.
În plus, acest tip de asigurare prezintă numeroase avantaje:
- analiza riscului ia în calcul indicatori care se regăsesc în istoric și/sau proiecte similare;
- nu sunt blocate fonduri bănești, fiind astfel posibilă utilizarea acestora în dezvoltarea proiectelor;
- în caz de avizare de daună, asigurătorul acordă asistență în rezolvarea despăgubirilor;
- emiterea polițelor nu afectează situația financiară înregistrată în CRB/CRC (Centrala Riscurilor Bancare sau Centrala Riscurilor de Credit – structuri din cadrul BNR, care colectează și centralizează informații despre creditele și garanțiile persoanelor fizice și juridice din România);
- este acceptată de beneficiari, conform legislației în vigoare.
Documentele strict necesare încheierii unei asigurări de garanție:
- documentele financiare ale companiei, inclusiv ultima balanță și bilanțurile pe ultimii trei ani;
- informații generale despre companie, domeniul de activitate, experiența, numărul de angajați, structura de personal, date despre echipa de management, contractele în derulare sau cele relevante;
- în cazul garanției de participare la licitație: numărul anunțului, cererea de ofertă sau copia fișei de date;
- contractul încheiat cu achizitorul (pentru garanțiile de bună execuție, mentenanță, sume reținute, returnare a avansului, bună plată etc.)
În practică
În practică însă, nefiind un tip de asigurare obligatoriu, ci doar o posibilă soluție financiară, asigurătorii evită asigurările de garanții, cu precădere garanțiile de bună execuție și cele de participare la licitații, deoarece acestea funcționează mai degrabă ca produse de credit financiar, nu ca asigurări tradiționale, clasice.
Există mai multe motive pentru care asigurătorii sunt extrem de reticenți:
- Nu există istoric bazat pe date și probabilități statistice. Pentru asigurările tradiționale (auto, imobile, viață etc.), companiile cunosc probabilitatea matematică de înregistrare a daunelor. În cazul garanțiilor însă, dacă asiguratul intră în incapacitate de plată sau abandonează lucrarea (în cazul construcțiilor), asigurătorul este obligat să suporte costurile de finalizare sau să plătească întreaga sumă garantată beneficiarului.
- Riscul de daună totală este foarte ridicat. Dacă pentru autovehicule și imobile există multe evenimente cu daune parțiale, la o poliță de garanție de bună execuție despăgubirile plătite beneficiarului ajung adesea la valoarea maximă a sumei asigurate.
- Managementul de risc impune o selecție riguroasă. Practic, analiza riscurilor reprezintă în cazul asigurărilor de garanții un test sever de bonitate al firmei, cu analiza detaliată a bilanțurilor financiare ale companiei, rulajelor bancare, istoricului de proiecte și capacității tehnice a asiguratului.
- Cerințe de contragarantare. Ca măsură de protecție suplimentară, asigurătorii cer adesea „contragaranții” de la asigurat (bilete la ordin, ipoteci pe bunuri sau scrisori de la compania-mamă). Această birocrație și presiunea asupra activelor asiguratului fac procesul dificil.
Intervenția ASF
În plus, și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a intervenit strict pe piața asigurărilor de garanții, prin intermediul Normei nr. 32/2021 și a unui set de recomandări.
Aceste măsuri obligă asigurătorii să efectueze o analiză riguroasă a riscurilor, să utilizeze reasigurători din Uniunea Europeană și să solicite documentație financiară solidă, evitând subscrierea speculativă fără acoperire reală.
Modificările legislative au vizat introducerea unor bariere menite să elimine practicile abuzive. Cele mai importante schimbări includ:
- Evaluarea strictă a riscurilor: Asigurătorii sunt obligați să verifice toate garanțiile în derulare și să evalueze bonitatea financiară a solicitantului înainte de emiterea poliței.
- Obligativitatea reasigurării: Societățile trebuie să încheie tratate de reasigurare pentru acest portofoliu exclusiv cu entități autorizate pe teritoriul Uniunii Europene.
- Limitarea expunerii: Se impune evitarea situațiilor de concentrare excesivă a riscurilor, în special pentru garanțiile de bună execuție și restituire avans.
Recomandări
Așadar, pentru a lua o decizie sigură și avantajoasă, recomandările sunt:
- Verifică acceptarea pe piață: Asigură-te că instituția sau beneficiarul contractului tău (public sau privat) acceptă polița de asigurare de garanție în locul unei scrisori de garanție bancare.
- Analizează bonitatea financiară a asigurătorului: Polițele de asigurare de garanții presupun un risc de neîndeplinire a obligațiilor. Alege un asigurător cu un istoric solid, rating internațional bun și capacitate de subscriere dovedită.
- Compară ofertele specializate: Asigurările de garanții diferă de cele tradiționale, clasice. Pentru a obține cele mai bune condiții, utilizează servicii de brokeraj autorizate și specializate în soluții financiare.
- Clarifică din start ce tip de poliță ai nevoie pentru proiectele tale: de participare la licitație, de bună execuție, de mentenanță, de restituire a avansului, de bună plată sau privind sumele reținute.

